Lista cimitirelor din București

Lista cimitirelor din București

În prezent sunt zeci de cimitire in Bucuresti, publice și particulare aflate sub coordonarea, administrarea și organizarea Serviciului Public înființat în acest sens.

În țara noastră, înființarea cimitirelor a fost posibilă în secolul al XIX-lea,  mai precis în timpul războiului ruso-turc, când rușii au solicitat loc de veci pentru soldații lor căzuți în luptă pe teritoriul Țării Românești. 

De atunci și până acum s-au produs numeroase schimbări în această arie, astfel că de la înhumările pe lângă locuințe, biserici și mânăstiri, s-a trecut la cele în locuri bine organizate și administrate de autoritățile publice locale.

Cimitire in Bucuresti – Parcursul lor de-a lungul istoriei

cimitire in Bucuresti
Sursa: Unsplash.com

Poporul român, în majoritate ortodox, are propriile tradiții și obiceiuri în ceea ce privește îngroparea morților. 

Până în 1800, trupurile celor decedați erau depuse pe lângă biserici, mânăstiri, în apropierea locuințelor în care au viețuit sau în împrejurimile satelor. 

În anul 1801, în București, se dă spre folosință cimitirul de la Biserica Sfânta Vineri, din zona Udricani (numită mai târziu Calea Călărașilor), după care a apărut altul la biserica Sfânta Vineri-Nouă, pe actuala Calea Griviței. 

La începutul anilor 1800, când era în plină desfășurare războiul ruso-turc, iar Țara Românească era un „teatru de război”, a fost repartizat un teren în București pentru a fi înmormântați soldații ruși, acesta fiind situat pe lângă Mânăstirea Spirei, pe proprietatea cocoanei Dămăroaia. 

În aceeași perioadă, un alt cimitir rusesc a fost deschis pe lângă Mănăstirea Mărcuța. Ofițerii ruși au mai fost înmormântați lângă bisericile: Zlătari, Spirea Veche, Sfântul Dumitru sau Enei de pe Bulevardul Magheru. 

Decizia scoaterii cimitirelor din oraș a apărut după acest război, motivul principal fiind legat de igienă. La 9 martie 1809, autoritățile rusești au solicitat „Divanului morții” din București și Iași să nu mai fie înhumați cei decedați în curțile bisericilor, iar Divanul ia decizia identificării terenurilor necesare la ieșirile din oraș. 

Conform istoricului și omului de cultură Gheorghe G. Bezviconi, care a scris cartea Necropola Capitalei București (1972), citat de Ziarul Lumina, au fost opt cimitire in Bucuresti proiectate la acea vreme:

  • La Târgul de Afară (Târgul Moșilor); 
  • Din straja Podului Mogoșoaiei afară; 
  • La Podul de Pământ (actualmente Calea Plevnei); 
  • În deal la Filaret; 
  • Cimitirul protestanților; 
  • Cimitirul pentru papistași; 
  • Cimitirul pentru armeni; 
  • Cimitirul pentru evrei.

Lista cimitire in Bucuresti în 2021

În prezent, în Capitală se regăsesc 38 de cimitire de stat și private, după cum urmează:

  • Cimitirul Bellu – Calea Șerban Vodă, numărul 249, sector 4. Din 2010, ansamblul „Cimitirul Șerban Vodă – Bellu” se află pe Lista monumentelor istorice a Municipiului București. Cimitirul este recunoscut în toată țara mai ales pentru Aleea Artiștilor, locul unde sunt îngropați marii artiști români;
  • Cimitirul Ghencea Civil 1 – Bulevardul Ghencea, nr. 8, sector 6
  • Cimitirul Ghencea Civil 2 (Centura Domnești);
  • Cimitirul Ghencea Militar 1 – Bulevardul Ghencea, nr. 8, sector 6;
  • Cimitirul Ghencea Militar 2;
  • Cimitirul de onoare Pro Patria din București – Șoseaua Olteniței, nr. 9 bis;
  • Cimitirul Berceni – Șoseaua Berceni, nr. 117, sector 4;
  • Cimitirul Israelit (Cimitirul Filantropia);
  • Cimitirul Progresul – Strada Eternității, nr. 18, sector 4;
  • Cimitirul Dămăroaia – Strada Neajlovului, nr. 5, sector 5;
  • Cimitirul Herăstrău – Strada Moeciu, sectorul 1;
  • Cimitirul Herăstrău 2 – Băneasa-Aviației;
cimitire in Bucuresti
Sursa: Pexels.com
  • Cimitirul Tudor Vladimirescu – Strada Antiaeriană, nr. 10, sector 5;
  • Cimitirul Evanghelic Lutheran – Șoseaua Giurgiului, nr. 4, Sector 4;
  • Cimitirul Buna Vestire – Calea Giulești, nr. 550, sector 6;
  • Cimitirul Giulești;
  • Cimitirul Giulești Sârbi  – Calea Giulești;
  • Cimitirul Sfântul Ilie – Prelungirea Ghencea, nr. 6;
  • Cimitirul Reînvierea (fostul Pătrunjelul) – Strada Reînvierii, nr. 4, sector 2;
  • Cimitirul Sfânta Vineri – Calea Griviței, nr. 202, sector 1;
  • Cimitirele Străulești I și II – Șoseaua Odăi, nr. 471;
  • Cimitirul Bucureștii-Noi – Strada Laminorului, nr. 157, sector 1;
  • Cimitirul Dudești – Strada Postăvarul 1;
  • Cimitirul Berceni 1;
  • Cimitirul Berceni 2 – Șoseaua Berceni, nr. 117, sector 4;
  • Cimitirul Adormirea Maicii Domnului(privat);
  • Cimitirul Ghica Tei – Strada Constantin Beiu, Tei, nr. 2;
  • Cimitirul Andronache – Strada Ștefan Ciucă, nr. 73, sector 2;
  • Cimitirul Eroilor Turci – Bulevardul Ghencea, nr. 33;
  • Cimitirul Izvorul Nou – Strada Liviu Rebreanu, nr. 5, sector 3;
  • Cimitirul Marcuta – Strada Hățișului, nr. 5;
  • Cimitirul Capra – Șoseaua Pantelimon, nr. 131-133;
  • Cimitirul Armenesc – Șoseaua Pantelimon, nr. 90, sector 2;
  • Cimitirul Militari – Bulevardul Uverturii, sector 6;
  • Cimitirul Calvin – Calea Giulești, nr. 26;
  • Cimitirul Băneasa – Strada Horia Măcelariu;
  • Cimitirul Cărămidari de Jos – Șoseaua Berceni, nr. 4, sector 4;
  • Cimitirul Eternitatea – Bulevardul Metalurgiei, nr. 65-67, sector 4.

Reguli pentru utilizatorii sau concesionarii locurilor de veci în București

Conform Hotărârii Consiliului General al Municipiul București, privind aprobarea Regulamentului pentru serviciul public de gestionare a cimitirelor și crematoriilor umane din aria publică sau privată, concesionarii locurilor de veci au următoarele obligații

  • Să achite taxa de întreținere care este stabilită prin hotărâri ale administrației publice locale -Taxa de întreținere include cheltuielile pentru întreținere, contravaloarea apei, a energiei electrice, curățenia pe alei, evacuarea gunoiului etc. 
  • Să plătească penalitățile de întârziere;
  • Să respecte Regulamentul serviciului public al cimitirelor, în caz contrar putând fi penalizați sau li se poate retrage dreptul de concesiune;
  • Să monteze plăcuțe indicatoare în care să fie specificate parcela, litera și numărul locului de veci concesionat;
  • Să respecte dimensiunile locului concesionat;
  • Să curețe locul concesionat și să transporte resturile vegetale și gunoiul în locurile special amenajate;
  • Să respecte orele de acces, respectiv în perioada 1 octombrie – 31 martie, între orele 8:00 – 17:00, iar în perioada 1 aprilie – 31 septembrie, între orele 7:00-20:00;
  • Să solicite aprobare dacă doresc înstrăinarea locului de veci;
  • Să anunțe modificările în privința domiciliului concesionarului;
  • Să nu aducă distrugeri lucrărilor funerare și bunurilor puse la dispoziție.

Potrivit aceluiași regulament, unei persoane i se poate concesiona pe o perioadă nedeterminată un singur loc de înmormântare, având responsabilitatea de a realiza 2 sau 3 cripte. 

În cazul locurilor concesionate pe termen nedefinit sau al celor pe 25 de ani se poate revendica strict prin moștenire sau donație.  

Pe lângă acestea, mai există și locurile de înhumare care se pot concesiona pe 7 ani. Și acestea, dar și cele pe 25 de ani pot deveni locuri de veci (pe termen nelimitat) dacă se achită taxele aferente. 

În esență, obținerea unui loc de veci implică respectarea prevederilor legislative care reglementează activitatea de concesionarea a acestor spații. Din acest motiv, se recomandă o documentare asupra condițiilor ce trebuie îndeplinite pentru a beneficia de un loc de veci.

Totodată, se poate apela la firme care oferă servicii funerare pentru o consiliere în privința tuturor operațiunilor birocratice care survin în astfel de situații.

Lasa un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *